Noiembristii brasoveni au ajuns la mila statului

SPECIAL/REMEMBER

Deportarile muncitorilor brasoveni nu au fost singurele masuri dictate de Ceausescu. Capii Militiei, Securitatii, dar si ai Parchetului au fost si ei la randul lor surghiuniti. Acum, primii o duc la fel de greu, iar ceilalti si-au gasit un loc in societatea postdecembrista.

ADRIAN MOGOS, LIBIU MATEESCU

Masurile dictate de Ceausescu imediat dupa revolta nu au tinut cont de nimic. Asa cum am precizat in numarul anterior, directori generali din ministere au fost demisi. Au urmat militienii, securistii si procurorii. Muncitorii care au participat la revolta nu au nici acum viata mai buna pe care au sperat-o atunci in noiembrie.

Ancheta Procuraturii Brasov a demarat la ora 16:00 in ziua revoltei, o data cu convocarea procurorilor de la Procuratura locala, aflati sub comanda lui Liviu Talos, iar ulterior la cea judeteana, unde Vasile Tentea era procuror-sef. Timp de o ora, Tentea le-a adus la cunostinta subalternilor evenimentele sub formula ordonata de conducerea Comitetului Judetean de Partid: "O gasca de huligani au distrus sediul judetean de partid, iar sarcina dumneavoastra este sa efectuati anchete urgente la sediul Militiei Brasov". Ajunsi la Militie, sapte procurori au inceput audierile celor 60 de muncitori care au constituit primul lot de participanti arestati in urma revoltei. In cursul audierilor, in special ale muncitorilor de la Steagul Rosu, s-a constatat ca era vorba despre o revolta spontana a acestora, din cauza salariilor neincasate la timp. De la Comitetul Central al PCR venise ordinul de a nu se mentiona, nici in rechizitoriile intocmite si nici in cursul audierilor, lozincile si caracterul anticomunist si anticeausist al manifestatiei. In aceasta situatie, procurorii brasoveni au emis doar cinci mandate de arestare, conform Art. 217 Cod Penal,