Regizorul Sergiu Nicolaescu confirma scenariul lui Bukovski

Declaratiile fãcute luni de faimosul disident rus Vladimir Bukovski au agitat clasa politicã româneascã. Întrebarea la ordinea zilei: „Care esti, bã, kaghebistul?”.
La simpozionul international „Miscãri si actiuni disidente în perioada comunismului târziu” de la Brasov, Bukovski a afirmat cã Moscova s-a implicat direct în Revolutia din decembrie 1989.

El a spus: „Revolutiile din Europa de Est au început ca o operatiune sovieticã a KGB. Aproape jumãtate din liderii politici aflati la putere în tãrile foste comuniste sunt fosti agenti KGB. Si în România, liderii Revolutiei au fost infiltrati de agentura sovieticã, dirijatã sã schimbe regimul comunist.
Cum era de asteptat, lumea, care nu auzea pentru prima datã acest scenariu (în jurul cãruia s-au scris multe volume), si-a pus întrebarea: „Cine erau KGB-istii care au montat Revolutia de la Bucuresti. Ne mai amintim numele celor care au constituit nucleul Revolutiei: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Silviu Brucan, generalul Nicolae Militaru (notoriu agent de influentã al Moscovei), Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Sergiu Nicolaescu.
Dintre acestia, multi s-au retras din treburile publice. În viata politicã putini au mai rãmas. Pe cine a vizat asadar Bukovski, cel care nepronuntând nume a aruncat suspiciuni asupra tuturor? Si care-or fi liderii statelor învecinate care încã zic „Sã trãiti!” la ordinele Moscovei?

Reactiile clasei politice din România au fost diverse. Sergiu Nicolaescu a zâmbit: „La Revolutie si-a bãgat nasul si KGB, si alte servicii secrete. Unii dintre cei ce au avut legãturi cu KGB încã se regãsesc în prim-planul vietii politice”. Presedintele Iliescu a rãbufnit: „Bukovski a fost injectat de niste faliti români”.
Periodic, disidentul rus mai scoate câte-o carte, mai pronuntã câte un discurs care tulburã apele, la noi sau pe la vecini. În România, momentul ales de el e mai special: la anul intrãm în NATO, alergãm cu limba scoasã pe urmele trenului care goneste spre Europa, suntem în an preelectoral, iar campania a început. Iar umbrele trecutului mai scot si acum capul din cutie... (Paginã realizatã de: Silviu Sergiu, Gabriela Antoniu, Roxana Roseti, Lavinia Tudoran, Valentin Zaschievici)

„Când am citit afirmatiile lui Bukovski am zâmbit. As fi vrut sã-l întreb dacã stie vreun loc în lume în care sã nu se fi infiltrat KGB-ul. Sigur cã si-a bãgat coada în Revolutia din '89. Vã asigur însã cã în decembrie si-au bãgat coada si alte servicii secrete, nu numai KGB-ul. Eu nu mã numãr printre agentii de care vorbeste Bukovski. Cunosc însã persoane, printre cele participante la Revolutie, care au avut legãturi cu KGB-ul. Nu pot sã vã spun numele lor, însã unii dintre ei se regãsesc astãzi în prim-planul scenei politice”

Sergiu Nicolaescu, senator PSD

„Cred cã ideile domnului Bukovski nu-i apartin. Cineva de la noi i le-a injectat. Însã este regretabil cã un om de tinuta dânsului repetã niste sloganuri care au dominat viata politicã româneascã la începutul anilor '90. Dacã Vladimir Bukovski ar gândi asa cum se exprimã, ar fi si mai regretabil, deoarece înseamnã cã inocularea mentalitãtii staliniste a pãtruns pânã si în gândirea de fond a dumisale. El nu face decât sã repete aceleasi istorii. E regretabil cã le-a preluat de la niste faliti români, care le-au tot vehiculat de-a lungul vremii”

Ion Iliescu, presedintele României

Gusa-l invita pe Iliescu sã spunã tot ce stie

Initiativa 2003, miscare prezidatã de Cozmin Gusã: „Apreciem în mod deosebit interventiile din ultimele zile ale lui Vladimir Bukovski si Josif Constantin Drãgan. Dorim sã-i reamintim presedintelui Ion Iliescu invitatia pe care i-am adus-o cu douã luni în urmã de a contribui sincer, cu informatiile pe care le detine, la o discutie menitã sã ajute România sã-si redobândeascã demnitatea în plan national”.

De ce acum, domnule Bukovski?

Pentru românii care nu au auzit niciodatã de Bukovski, el este cel care, împreunã cu Soljenitîn si Saharov, a zguduit comunismul anilor '70 si a devenit, dupã plecarea în Occident, unul dintre cei mai înversunati critici ai sistemului sovietic. La întrebarea „Cum de a avut acces numai Bukovski la secretele din arhivele Kremlinului?” a încercat sã rãspundã cu câtiva ani în urmã o parte a presei ruse, printre care si „Komsomolskaia Pravda”, care îl numea pe Vladimir Bukovski „un agent KGB nedezvãluit, un pion care actioneazã unde o cer interesele ruse sau americane”. Un jurnalist rus se întreba zilele acestea în „Gazeta”: „De ce Bukovski apare exact unde trebuie, pentru a puncta exact ceea ce au altii nevoie sã audã? De ce arde lumea când el declarã ceea ce declarã de atâta timp, de parcã ar fi fãcut o descoperire epocalã? Se pot ascunde în spatele lui Bukovski interese care-l mânuiesc dupã cum bate vântul?”.

Opinia „puloverelor de la televiziune”

„E cam ridicol. Cã s-au tras sfori dupã aceea, asta e cu totul altceva. S-a spus cã Securitatea a fãcut Revolutia, acum KGB-ul. Bravo, domne, bãietii rãi au ajuns bãietii buni care au fãcut Revolutia. Eu nu sunt vizat de afirmatiile lui Bukovski. Dacã îti închipui cã un poet român era asa de bun... S-o fi gândit la alti tovarãsi”

Mircea Dinescu, ziarist

„Bukovski a fost mai mult în puscãri,decât pe afarã si nu cred cã are de unde sã stie cum stau lucrurile. Poate cã existã un gram de adevãr, dar nu cred cã trebuie sã ne spunã Bukovski aceste lucruri, când vine dintr-o tarã condusã de un om provenit din rândurile KGB. Eu nu îl apãr pe Iliescu, pentru cã Bukovski s-a referit la cei care au fãcut facultatea la Moscova, dar cred cã trebuie s-o lase mai moale”

Mihai Lupoi, senator PRM

„O urmã de adevãr? E limpede cã Moscova a urmãrit revolutiile din Est. Dacã au fost retele sau nuclee, ele nu au reusit nimic. E limpede însã cã au fost oameni care erau agenti ai Moscovei. Nu i-am putut depista. Dar au fost provocãri împotriva stabilitãtii statului român, precum momentul martie '90, despre asta nu am nici o îndoialã”

Petre Roman, fost prim-ministru


La cine s-o fi referit Bukovski?

Numerosi lideri politici din tãrile învecinate ar putea sã se simtã cu musca pe cãciulã din pricina afirmatiei lui Bukovski cã „jumãtate dintre ei sunt fosti agenti KGB”. Unii au un trecut clar legat de KGB, altii sunt doar suspectati de „legãturi primejdioase”.

Personajul Tara Observatii

Vladimir Putin Rusia Apartenenta presedintelui rus la KGB este de notorietate. Si alti presedinti cãrora le-a succedat (Andropov, Hrusciov, Brejnev) proveneau din temutul serviciu de securitate rus.

Vladimir Voronin Republica Moldova Presedintele moldovean nu si-a putut ascunde trecutul de general KGB. De fapt, politica actualã a Republicii Moldova este politica unei anexe a Federatiei Ruse. Si despre predecesorii lui Voronin – Petru Lucinschi si Mircea Snegur – s-a scris cã ar fi colaborat cu KGB.
Gheorghi Pârvanov Bulgaria Presedintele Bulgariei, ales pe listele Partidului Socialist, provine dintre liderii fostului tineret comunist.
Alexander Kwasniewsky Polonia Presedintele polonez, ales pe lista socialistilor, a fost ministru al Tineretului în vremea regimului comunist, precum si lider al organizatiei tineretului comunist.

Leszek Miller Polonia Istoria personalã a premierului Leszek Miller nu este mai putin controversatã. Numele fostului membru al Politburo din Partidul Comunist se leagã de KGB, dar mai ales de puciul din 1991 împotriva presedintelui Mihail Gorbaciov.

Stipe Mesici Croatia Presedintele croat provine din structurile Partidului Comunist ca reprezentant în Uniunea Comunistilor Iugoslavi. A contribuit decisiv la dezmembrarea Federatiei Iugoslave. Tatãl sãu a fost un apropiat al lui Tito.

Peter Medgyesy Ungaria Premierul ungar are în spate un trecut de ofiter al serviciului de informatii externe al tãrii sale.

Laszlo Kovacs Ungaria Presedintele partidului socialist ungar este un apropiat al lui Gorbaciov. A contribuit decisiv la spargerea blocului ex-sovietic. Premierul german Koll l-a premiat cu cea mai înaltã distictie pentru contributia sa la spargerea Zidului Berlinului, în '89.

Rudolph Schuster Slovacia Presedintele Schuster este bãnuit de colaborare cu serviciile sovietice de informatii. A fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din fosta Cehoslovacie timp de mai bine de 20 de ani.
Heydar Aliev Azerbaidjan Presedintele Azerbaidjanului, proaspãt retras de la conducerea tãrii în favoarea fiului sãu, a fost seful KGB national.
Andranik Markarian Armenia Subiectul celui mai mare scandal privindu-i pe fostii colaboratori ai KGB a fost actualul premier, Andranik Markarian. El ar fi început colaborarea cu KGB în 1967.

Georgs Andrejevs Letonia Patru fosti parlamentari si ex-ministrul de Externe, Georgs Andrejevs, au fost, în 1994, suspendati pentru legãturile avute cu KGB. În prezent, Andrejevs este ambasadorul Letoniei la Consiliul Europei.
Ion Iliescu România Presedintele român a studiat la Moscova, a îndeplinit diverse functii pe linie de partid. Disident spre sfârsitul anilor '80. S-au vehiculat, dupã Revolutie, zvonuri si chiar articole de presã despre apartenenta sa la KGB, însã acestea nu au fost confirmate.