Luptatorilor din 15 Noiembrie 1987 li se refuza accesul la propriile dosare

 

Liliana JIGHIRA

Cei 15 ani trecuti de la revolta anticomunista din 15 Noiembrie 1987 vor fi celebrati printr-o serie de manifestari organizate maine, de membrii asociatiei cu acelasi nume - care ii reuneste pe cei arestati, deportati, torturati si persecutati pentru participarea lor la evenimentele ce au zguduit regimul Ceausescu - , cele din ziua aniversara fiind realizate de Guvernul Romaniei, prin Prefectura Brasov.
Din proiectele initiale ale Asociatiei "15 Noiembrie 1987" - printre care o expozitie si un muzeu virtual - au ramas doar simpozionul despre momentul 15 Noiembrie 1987, ca si o carte realizata cu sprijinul istoricului brasovean Marius Oprea, coordonator de programe la Institutul Roman de Istorie Recenta, doctorand in istoria Securitatii, si al lui Stejarel Olaru, de la acelasi institut.
"Fiecare raspunde pentru ce a declarat"

Inainte de lansarea sa oficiala, care va avea loc in 14 noiembrie, cartea a facut valva prin faptul ca unul dintre luptatorii din '87, Werner Someraurer, prin declaratiile date autorilor, il tintuieste la zidul infamiei pe deputatul PSD Ristea Priboi, identificandu-l printre tortionarii de acum 15 ani. Acuzatiile lui Someraurer la adresa lui Priboi, membru al Comisiei de aparare si al Comisiei SIE, au starnit deja valuri printre parlamentari, printre colegii de partid ai deputatului, premierul Adrian Nastase declarand, totusi, ca vinovatia lui Priboi trebuie dovedita in instanta. Pana una-alta, deputatul Ristea Priboi l-a facut pe Someraurer "bolnav psihic" si l-a amenintat ca il va da in judecata pentru calomnie.
Desi spun ca este singurul care l-a recunoscut pe Priboi drept tortionar, colegii din Asociatia "15 Noiembrie 1987" s-au solidarizat cu Someraurer. "Fiecare raspunde pentru ce a declarat. De exemplu, au fost colegi care l-au acuzat si pe generalul Alexandru Ionas, dar eu nu pot spune asa ceva, pe mine nu m-a batut, mi-a dat drumul, spunand ca el nu se bate cu noi, se bate cu infractorii. Oricum, noi vom merge cu Werner la proces, daca va fi actionat in judecata de Ristea Priboi.", a declarat Florin Postolachi, presedintele asociatiei. La randul sau, vicepresedintele, Danut Iacob, a afirmat: "Werner a avut mult de suferit si inainte de 1987, fiindca era radioamator, insa este sanatos, nu bolnav psihic. Ca orice sas, este cinstit si corect. In plus, are obiceiul sa noteze in amanuntime totul, iar povestea despre bataia pe care primit-o mi-a spus-o exact si altadata, deci nu cred sa fi inventat acum".

"Oamenii au inceput sa se teama sa spuna adevarul"

Membri asociatiei acuza, totodata, SRI, dar si pe Gheorghe Onisoru, presedintele Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS), ca le obstructioneaza accesul la propriile dosare de Securitate.
"Din pacate, traim si noi in incertitudine si nu putem dovedi nimic, pentru ca nu avem acces la dosarele noastre de urmarire. Am primit un raspuns de la CNSAS cum ca trebuie ca SRI, SIE si nu mai stiu cine sa analizeze si sa stabileasca daca nu cumva se aduce atingere sigurantei nationale prin deschiderea dosarelor noastre. In acest fel, ca si in cazul lui Werner, totul este doar marturie contra marturie. Ce ne doare este ca aceia care ne-au cerut condamnarea la moarte si tortionarii nostri sunt cocotati acum in tot felul de functii si continua sa ne ameninte", spune Postolachi. Sursa citata afirma ca vor face apel la organizatiile internationale pentru a-si putea vedea dosarele, intentionand sa-i atraga de partea lor in acest demers si pe membrii "rebeli" ai CNSAS, Dinescu, Patapievici si Plesu.

O afirmatie surprinzatoare a luptatorilor din '87 a fost aceea ca exista oameni din randurile lor care au inceput sa se teama sa spuna adevarul, iar vicepresedintele Danut Iacob a oferit si explicatii: "Atunci aveam 19 ani si nimic de pierdut. Chiar ne protejam in acea perioada spunand in gura mare totul despre noi, pentru a nu «disparea» cu una cu doua. Acum, insa, am un copil de crescut..."
"Autoritatile locale ne-au lasat un gust amar"

La manifestarile aniversare sunt asteptati fosti detinuti politici si alti luptatori anticomunisti, istorici, publicisti, personalitati culturale din tara si diaspora, printre care Neagu Djuvara, Alexandru Zub, Constantin Giurascu, Adrian Cioroianu (care va modera simpozionul), Andrei Plesu, Emil Hurezeanu, Petre Mihai Bacanu, Horia Roman Patapievici, Adriana Blandiana, Romulus Rusan, Stelian Tanase, Lucia Hossu-Longin. Au fost invitati si membrii CNSAS, o delegatie a Sindicatului "Solidaritatea" din Polonia, reprezentantii organizatiilor de revolutionari din tara, iar brasovenii ar fi dorit sa ii aiba alaturi si pe minerii din Valea Jiului, participanti la greva din 1977. De asemenea, a fost adresata o invitatie oficiala MS Mihai I, organizatorii sperand ca sa fie onorata macar de un reprezentant la Casei Regale. In premiera, la actiunile comemorative vor lua parte si liceeni de la CN Unirea si Grupul Scolar Electroprecizia, impreuna cu profesorii lor de istorie.

Totodata, cu sprijinul Inspectoratului Scolar, se vor organiza la licee ore optionale de istorie dedicate evenimentului. Banii necesari au fost alocati de Consiliul Judetean (350 de milioane de lei) si Prefectura (750 de milioane, din care o parte se vor duce pe Crosul "15 Noiembrie", organizat de sindicatul cu acelasi nume si pe manifestarile proprii ale Prefecturii), membrii asociatiei luand decizia sa returneze Consiliului Local "fabuloasa" suma de 23 de milioane de lei alocata de acesta, in semn de protest fata de atitudinea autoritatilor locale. "Avem un gust amar provocat de autoritatile locale care ne-au adus in situatia sa le cersim bani, cand ei ar fi trebuit sa se ofere sa ne sarbatoreasca. Mai mult, de cinci ani nu au gasit o sala ca sa ne decerneze diplomele de cetateni de onoare si nici nu le-au acordat tuturor celor 88 de membri care au fost condamnati, deportati, mutati disciplinar, ci au ales doar 71, ei stiu cum. Nici presedintele actual nu este pe lista, desi a avut domiciliu fortat, a fost mutat ca muncitor necalificat in alta uzina. Ne gandim ca anul viitor sa organizam aniversarea in alte orase, unde am fost deportati", a mai spus Iacob.