MESAJE Ion Iliescu si Adrian Nastase le-au transmis scrisori de compatimire participantilor la Revolta din 1987

Lacrimi de crocodil pentru muncitorii brasoveni

Masa rotunda de miercuri seara de la GDS, care a dezbatut problemele legate de dosarele fostei Securitati si de relatiile dintre SRI si CNSAS a avut - spre deosebire de alte manifestari similare sau cu alte tematici - o finalitate palpabila. Reprezentantii GDS, AFDPR si Aliantei Civice au decis sa faca un apel catre toti cetatenii care si-au vazut dosarele de Securitate sa depuna la sediul GDS (Calea Victoriei 122 - Bucuresti) fotocopiile ce contin numele tortionarilor din fosta Securitate care i-au persecutat politic.
„Daca la CNSAS exista blocaj si procedurile de publicare a numelor ofiterilor care au facut politie politica sunt greoaie, societatea civila poate ajuta fara probleme la publicarea listelor cu ofiterii respectivi“, ne-a declarat Ticu Dumitrescu, presedintele AFDPR. „Legea permite cetatenilor sa mediatizeze numele tortionarilor lor. Pentru consistenta, vom centraliza toate numele primite si le vom publica in presa centrala“, a intarit fosta presedinta a AC, Ana Blandiana. Reprezentantii societatii civile au anuntat ca se vor ingriji si de asistenta juridica pentru cazurile in care fosti tortionari vor incerca sa actioneze in instanta fostele lor victime pentru publicarea in presa a numelor lor. Actiunea primirea documentelor la GDS, demareaza luni 18 noiembrie.
Cine crede ca actualul director al SRI, Radu Timofte, este cel care a dat tonul obstructiilor in ceea ce priveste relatiile cu SRI, se insala. Primul „inchizator“ al CNSAS a fost Costin Georgescu, director al SRI in timpul regimului Constantinescu. Dezvaluiri referitoare la activitatea acestuia au facut Stelian Tanase, Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici, miercuri seara cu prilejul unui simpozion organizat de GDS. „Costin Georgescu este cel care a pledat patetic de la microfonul Camerei pentru eliminarea din Legea Ticu a articolului care prevedea ca predarea arhivelor fostei Securitati sa se faca la locul unde se gasesc ele“, a afirmat Andrei Plesu, iar Ana Blandiana l-a acuzat ca „a refuzat sa ne dea lista tuturor celor care au murit datorita opresiunii comuniste, lista ce ne era necesara pentru costituirea unei case a terorii rosii“. Fostul director al principalului serviciu secret a mai fost acuzat de faptul ca nu a respectat solicitarea fostului presedinte Emil Constantinescu, care i-a cerut sa separe arhiva fostei Securitati de arhiva operativa a SRI. “Costin Georgescu ne-a spus ca a rezolvat problema, ceea ce nu este adevarat. Acum o luna, in cadrul unei emisiuni televizate, Pintilie, actualul sef al arhivelor SRI a mentionat ca nu s-a facut nici o separare”, a aratat Andrei Plesu.
Cei care au criticat unele aspecte ale fostei administratii au afirmat ca Emil Constantinescu si Ion Iliescu au avut un punct comun: au apelat la sintagma siguranta nationala cand se insista mai mult pe deconspirarea fostei Securitati. Emil Constantinescu a mai primit un „bobarnac“ de la Stelian Tanase: „pana in 1995, aveam acces la fel de fel de arhive, pentru documentare. De prin 1997, acest acces nu a mai fost posibil. Deci nu in primii ani ai regimului Iliescu, ci in timpul unui regim pe care eu si multi altii l-am sustinut s-a sistat accesul la arhive“. Horia Roman Patapievici a completat ideea, mentionand ca dupa infiintarea CNSAS, „deci tot in perioada administratiei Constantinescu“, accesul istoricilor la fondul de documentare din arhiva SRI a fost interzis. “S-a spus ca istoricii pot studia acest fond la CNSAS. Dar SRI nu ne-a prea dat documente din acest fond“.
Participantii la manifestarea organizata la GDS s-au exprimat critic si la alte actiuni ale administratie Constantinescu, amintind si de faptul ca organizatiile societatii civile care l-au sustinut pe fostul presedinte, au fost marginalizate in perioada 1997-2000.

Lucian Gheorghiu