„Vrem doar medicamente si asistenta medicala“


* La 18 ani de la ziua în care au iesit în strada sa strige ceea ce gîndeau toti românii de rînd, brasovenii din Asociatia 15 Noiembrie 1987 se simt singuri, uitati si dezamagiti

„Nu vrem terenuri, nu vrem bogatii. Vrem doar medicamente si asistenta medicala. Atît! Pentru ca ne-au batut! Si înca ne bat, desi nu fizic. Multi dintre noi sîntem bolnavi, iar unii au probleme psihice foarte mari“, spune Florin Postolachi, presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987. De fapt, tocmai despre suferinta si dezamagiri au vorbit brasovenii care acum 18 ani au avut curajul sa strige „Jos comunismul!“. Oameni care, cu fiecare an care trece, se simt tot mai singuri si mai uitati. Revolta anticomunista a muncitorilor brasoveni a fost comemorata de Asociatia 15 Noiembrie 1987, sîmbata si duminica, la Sala „Reduta“, sub deviza „Totul despre 15 Noiembrie“, împreuna cu vechi si statornici prieteni. Dar foarte putine autoritati, chiar daca au fost invitati oficiali din toate domeniile administratiei, inclusiv Presedintie si Guvern. Pentru prima oara în 18 ani, sotiile brasovenilor care au suferit represiunea miscarilor din 15 Noiembrie '87 au fost invitate sa vorbeasca despre cosmarul trait de familiile lor.

„O sa cautam sprijin în afara tarii“

Cei 126 de membri ai asociatiei sînt în continuare nemultumiti, dupa ce li s-a promis de nenumarate ori asistenta medicala, dar nu i-a mai ajutat nimeni. „Am cerut si doctorului Mircea Cinteza, fostul ministru al sanatatii, sa ne asigure controale medicale periodice, medicamente gratuite si o farmacie de unde sa luam aceste medicamente, pentru ca, de cele mai multe ori, medicamentele gratuite pe care le avem pe retete nu pot fi procurate decît contra cost. Raspunsul Casei de Sanatate Brasov a fost de o nesimtire uimitoare. Ni s-a spus ca oamenii ar avea prea mult de mers pe jos pentru a veni din toate colturile Brasovului dupa medicamete“, spune Florin Postolachi, presedintele Asociatiei 15 Noiembrie 1987. El spera sa poata rezolva problema cu ajutorul actualului director al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Brasov, Paul Becheanu. Daca statul român nu îi va ajuta, fostii luptatori o sa ceara sprijin extern. „Asteptam niste raspunsuri, vom trimite si domnului presedinte Basescu o cerere de primire în audienta si, daca nu se rezolva nimic, vom cere sprijin de afara. Vom cere sprijin Crucii Rosii internationale, guvernului german, pentru ca avem si etnici germani printre noi, guvernului maghiar, pentru ca avem etnici maghiari, vom cere sprijin tuturor celor care ne vor putea ajuta. Si vom merge sa ne tratam suferintele în orice tara ne acorda acest sprijin“, mai spune Florin Postolachi.


Sommerauer, victima si dupa 18 de ani

„S-a lucrat bestial asupra mea. La Bucuresti a fost Iadul“, a povestit fostul disident Werner Sommerauer, acum în vîrsta de 70 de ani. „Înregistram toate stirile de la Europa Libera. Aveam benzile acasa. Am înregistrat si cele 21 de revendicari ale polonezilor si am vrut sa-i trimit o scrisoare lui Lech Walesa, presedintele Sindicatului Solidaritatea. Dar nu am putut pentru ca toate scrisorile mele erau deschise. Am fost întotdeauna suspect, pentru ca nu puteam tacea niciodata!“, si-a amintit Sommerauer. A participat si la revolta brasoveana din '87, alaturîndu-se muncitorilor din „Steagu'“. A fost anchetat si batut de ofiterul de securitate Ristea Priboi. L-a recunoscut pe tortionarul sau cînd l-a revazut, dupa anul 2000, la televizor. Era mare deputat PSD de Vrancea. Istoricul Marius Oprea a publicat, în 2002, în cartea „Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov “, pe care a scris-o împreuna cu colegul sau, Stejarel Olaru, marturia brasoveanului. Fostul deputat PSD i-a dat în judecata pentru calomnie si pe Sommerauer, si pe Oprea, cerîndu-le daune de 15 miliarde de lei vechi. Dupa un proces istovitor pentru fostul detinut, justitia le-a dat dreptate. Priboi a facut însa recurs si a reusit sa stramute procesul acasa la el, la Focsani . Istoricul Marius Oprea e convins ca procesul este unul politic, iar ei doi sînt folositi ca exemplu, pentru a li se pune „pumnul în gura“ celorlalti care ar putea sa arate cu degetul spre „fosti“ tortionari, în prezent ajunsi în posturi chiar mai mari decît în anii comunismului. „Atît anchetatorii, cît si informatorii sînt activi si acum. Doi dintre militienii care i-au batut pe brasoveni sînt acum generali“, a amintit Oprea. Care crede ca nici în acest mandat nu va fi deschis un proces al comunismului. „Basescu refuza sa condamne comunismul, pentru ca el a dus-o bine atunci“, spune Oprea. Singura instanta în care cei doi au încredere ca le va face dreptate este Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Hartuirea la care este supus batrînul Sommerauer a reusit sa-i sperie pe unii dintre membrii Asociatiei 15 Noiembrie 1987. Cu toate ca unii refuza înca, dupa 18 ani, sa dezvaluie nume ale celor care i-au anchetat si supus la torturi, 13 dintre ei au acceptat sa povesteasca despre achetele de dupa ziua de 15 noiembrie '87.


„Asteptam niste raspunsuri“

„S-au spus multe aici, despre camere de tortura, despre documente care exista, dar nu ni se pun la dispozitie, despre ajutorul pe care l-am dori. Asteptam niste raspunsuri, vom trimite si domnului presedinte Basescu o cerere de primire în audienta“, a spus Florin Postolachi. Care a exprimat dezamagirea tuturor colegilor sai de asociatie. „Concluziile? Dezinteres total din partea celor care ar fi trebuit sa aiba un punct de vedere. În special pentru asta a fost organizata aceasta masa rotunda, ca sa ne dea un punct de vedere referitor la tot ce se întîmpla. Din pacate, n-am avut nici un raspuns de la ei. Nu numai ca n-au confirmat participarea, dar nici macar nu au spus daca au primit sau nu invitatia“. Singurul oficial din partea guvernului care a venit la Brasov a fost secretarul de stat al Ministerului Justitiei, Maria Cristina Manda, care va avea o întîlnire la Bucuresti cu liderii asociatiei, astazi sau mîine. „Nu m-am asteptat la o întîlnire atît de dureroasa. Socant si îngrozitor de trist. Îmi da senzatia unei vini uriase, pe care de fapt o purtam cu totii, ca nimeni n-a facut niciodata nimic pentru acesti oameni ale caror rani nu se vor închide niciodata. Ne uitam la ei ca la un spectacol si nimeni nu face nimic. Absolut tot ce sta în putinta Ministerului Justitiei vom face pentru ei. Acesta este mesajul meu. Din pacate, lucrurile de care ei sufera se afla în domeniul altor institutii. Cred însa ca avînd Ministerul Justitiei alaturi de ei, încet-încet poate vom determina celelalte autoritati sa se aplece spre ei.“


Maria Cristina Manda, secretar de stat în Ministerul Justitiei, singurul reprezentant al Guvernului la seminarul „Totul despre 15 Noiembrie“


„Cred ca a avea la Brasov o astfel de organizatie si a o sprijini nu poate fi decît o datorie si o onoare pentru noi toti. Pentru ca un popor care îsi uita sau nu-si cunoaste istoria este un popor diletant. Am avut discutii permanente cu Asociatia 15 Noiembrie 1987, iar pregatirea unui astfel de eveniment a implicat o comunicare continua si permanenta. Este adevarat ca, în jurul datei evenimentului, aceasta legatura se manifesta intensiv, dar sprijinul administratiei este continuu, pentru ca vorbim de cei 120 de membri ai asociatiei, care au nevoie de îngrijiri medicale, au nevoie de medicamente, au nevoie de sprijin social si au nevoie sa stie ca este cineva alaturi de ei.“


Prefectul Aurelian Danu


SRI dezinformeaza ?

• Florin Postolachi spune ca, dupa o solicitare catre SRI cu privire la dosarele celor de la 15 Noiembrie, a aparut doar un comunicat de presa, în urma cu doi ani, care spunea ca „dintre toate solicitarile, sase se regasesc, sase nu se regasesc, sase au fost informatori activi“. „Este dureros. Noi vrem sa stim cine sînt acesti sase informatori, pentru a nu arunca o pata de noroi asupra celorlalti membri ai Asociatiei (...) Mai tîrziu am aflat ca acest raspuns a fost cu totul altfel decît de cel care a venit la Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS). Nu erau sase informatori, ci doar unul. De ce oare sînt doua raspunsuri de la SRI diferite?“, se întreaba presedintele asociatiei, convins ca nu va primi curînd un raspuns.

Ce s-a întîmplat cu dosarele de la Securitate?

• Dan Lazea, membru al CNSAS, a declarat ca în arhivele CNSAS „nu exista dosare în ceea ce priveste anchetele propriu-zise din noiembrie 87“, ci doar dosare inconsistente din perioada de domiciliu fortat al brasovenilor, munca, detentie, de dupa noiembrie '87. El a precizat ca, în aceste conditii, este greu de vorbit despre „o reparatie morala“. A promis însa ca va lupta pentru recuperarea adevaratelor dosare.