15 NOIEMBRIE – Ziua SPERANTEI

În urma cu 5 ani, tot într-o duminica si tot într-o zi de 15 Noiembrie, atunci când sistemul dictatorial comunist al familiei Ceausescu si al lingailor lor para sa fie vesnic, inima tarii, la Brasov, s-a spus raspicat: AJUNGE.

Socul a fost atât de puternic, încât, pâna conducatorii închisorii numita România s-au dezmeticit, în sufletul nostru, a tuturor, asemeni unui curcubeu dupa o ploaie de vara, a renascut tulburator SPERANTA.

PACAT CA A DURAT ATÂT DE PUTIN.

Slugoii comunismului au întârziat deschiderea drumului spre libertate al României. La 5 ani dupa 15 Noiembrie si la 3 ani dupa decembrie 1989, consecintele tradarii poporului român sunt incomensurabile.

Teroarea dezlantuita asupra protestatarilor s-a concretizat prin umplerea arestului Militiei Brasov.

Începând cu 17 noiembrie si terminând cu 2 decembrie, s-a derulat în Bucuresti, la I.G.M. ancheta care avea sa culmineze cu mascarada de proces din data de 3 decembrie 1987, de la clubul I.A.Bv.

Au fost condamnate si deportate un numar de 61 de persoane: la 17 muncitori li s-a desfacut contractul de munca, 5 elevi si 3 studenti au fost eliminati din scoli. Toti acesti 86 de oameni au avut domiciliul obligatoriu în diferite localitati din judetul Brasov si din tara.

Oficial, singura victima a Revoltei de la Brasov este Vasile Vieru, tata a 5 copii minori, decedat la Bârlad, la nici un an de la ancheta de la Bucuresti.

Atâta timp cât cei care au torturat fizic si psihic în acele terifiante zile de la Bucuresti au aproape aceleasi locuri de munca la M.I. si la S.R.I., GOLGOTA celor care au reprezentat cu demnitate poporul român în acele clipe nu a venit timpul înca sa fie cunoscuta.

Societatea româneasca, la aproape 3 ani de la explozia Timisoarei, se prezinta derutata si dezorientata. Lunga noapte comunista nu putea sa nu lase urme adânci. Mai avem înca cosmaruri; unii înca îl mai plâng pe Ceausescu. ZGUDUITOR! Comunismul s-a dovedit a fi un dresor desavârsit-sadic.

Ravagiile cele mai mari au fost facute însa în constiinta noastra de buni români si crestini. Istoria poporului român a fost siluita. Tot raul adunat de peste 45 de ani se revarsa îngrozitor din noi si peste noi.

Intentia Asociatiei „15 Noiembrie 1987” este ca, prin organizarea acestui simpozion, care vrea sa fie un început al unui drum lung de cunoastere a istoriei noastre recente asa cum este ea, poporul român sa aiba acces nelimitat la adevarurile sale fundamentale.

Ascunderea în continuare, sub diferite pretexte, a istoriei României este o grava greseala, o crima la adresa acestui popor.

Drumul spre libertate si democratie al popoarelor din fostul lagar comunist este ireversibil.

Istoria nu poate fi oprita ci doar amânata.

 

* * * * *

Revenind la tema reuniunii de astazi, as dori sa va prezint succint continutul.

Pentru început, Dl Ilie Badescu va face o expunere cu tema „15 Noiembrie 1987 – dupa 5 ani”.

Asa cum am mai spus, deocamdata acest reper al istoriei moderne a României pluteste într-o relativa nebuloasa. Speram ca împreuna cu noi, cei care mai suntem în viata si daca ni se vor alatura istoricii si cei abilitati cu aflarea adevarului, aceasta pagina sa-si ocupe locul cuvenit în manualele de istorie ale copiilor din România.

În continuare, Dl. Prof. Dinu Giurescu, care cu amabilitate a aceptat sa fie modelatorul acestei întâlniri, va prezenta un moment fierbinte din istoria ultimilor 50 de ani. Este vorba de evenimentele din 8 noiembrie 1945, pe care cei mai în vârsta si le amintesc desigur, atunci când guvernul pro-sovietic, condus de Petru Groza, a raspuns cu gloante manifestatiei elevilor si studentilor din Bucuresti.

Era începutul sfârsitului democratiei în România.

Asupra acestui eveniment, destul de putin reliefat de istoria predata în scoli, Dl. profesor va sta la dispozitie cu raspunsurile la eventualelel întrebari pe care va invitam sa i le adresati.

Desigur, „Istoria moderna a României” este o tema, practic, imposibil de epuizat pe parcursul a numai 3 ore cât va dura simpozionul de astazi.

Acesta este si motivul pentru care, în partea a doua a întâlnirii, am considerat oportuna dezbaterea unui subiect care, cu siguranta va suscita interesul dumneavoastra, a celor prezenti si, mai cu seama, a liderilor politici prezenti în sala, a caror partide au reprezentare în noul Parlament al României.

Subiectul pe care v-il propunem este o paralela în plan economic, social si politic a doua date calendaristice aflate la o distanta de 5 ani. Asadar: 15 Noiembrie 1987 – 15 Noiembrie 1992.

Expozeul apartine D-nei Lia Ciplea.

Liderii politici vor fi invitati ca, fiecare, pe parcursul a 10 minute, sa ofere solutii practice.

Dat fiind ca fotoliile parlamentare sunt ocupate deja, consideram ca participantii la acest simpozion doresc sa mai auda si altceva decât promisiuni electorale.

Daca 15 Noiembrie 1987 a însemnat un moment al adevarului si al SPERANTEI, 15 Noiembrie 1992 ar putea fi macar un moment al SINCERITATII.